 |
| langa Jimbolia |
E a 13-a zi de mers cu motorul si ultima. Bine ca nu cred in prostii d'astea cu numarul 13 ghinionist. Deja m-am obisnuit si ma trezesc fara sa sune ceasul pe la 7. Aceiasi rutina zilnica: impachetat bagaje, montat pe motor, uns lantul si sunt gata de plecare. Mi-am facut traseul pe cat posibil pe drumuri pe care nu am mai fost pana acum: din Sannicolau Mare o iau spre Jimbolia apoi spre Timisoara si Resita. Pana la Timisoara drumul e destul de bun, aproape pustiu si perfect drept, liniile drepte fiind intrerupte doar de cateva sate razlete. Lumea se uita putin crucis la mine, probabil ca prin locurile astea nu prea calatoreste nimeni cu motorul... Drumul e putin plictisitor si ma mai "distrez" cu tot felul de ciudatenii de pe marginea drumului: mai intai o benzinarie corcita, magazinul arata ca un Lukoil iar totemul cu preturile e de Rompetrol. Apoi apare pensiunea "Bye Bye".. ce oameni prosti! cum adica ajungi la pensiune si deja iti zic la revedere?! Urmeaza un pod peste Timisul Mort dar este practic un pod peste nimic pentru ca nu exista niciun rau. Spre Resita, de pe marginea drumului ma saluta doi omuleti facuti din baloti care sunt imbracati cu tricouri pe care scrie "take it easy".
 |
| langa Resita |
 |
| Resita |
 |
| Resita |
La cativa kilometri de Resita in sfarsit incep din nou muntii, ma rog...niste dealuri mai mari denumite Muntii Semenic. Resita e cred ca cel mai lung oras prin care am trecut, se intinde de-a lungul unei vai si pare ca nu se mai termina. De aici incepe noul drum denumit ca toate drumurile din Romania care traverseaza un munte, in cazul de fata: Trans Semenic. E putin pacaleala pentru ca nu traverseaza muntii Semenic ci doar trece tangent pe langa ei. Primii kilometri sunt cu asfalt vechi, foarte valurit si plin de gropi. Apoi incepe drumul nou care e perfect: zeci de curbe te duc pa langa satul Valiug apoi Garana si se iese in DN6 la Slatina Timis. E frumos dar din pacate romanii nu stiu sa se promoveze: nu exista niciun indicator pe drum spre Trans Semenic, daca nu "sapi" pe net nici nu ai de unde sa stii ca exista. Din cauza asta e pustiu si asta pentru mine e perfect.
 |
| lacul Valiug |
 |
| Trans Semenic |
 |
| Trans Semenic - in varf |
 |
| Lacul Trei Ape |
De pe DN6 fac stanga la Baile Herculane spre Baia de Arama. Ce bataie de joc e la Herculane! Peisajul pe valea Cernei e supreb iar statiunea e plina de cladiri vechi dar care au fost lasate in paragina.. Ar putea sa arate atat de bine daca le-ar reabilita...ar arata cam in genul Karlovy Vary din Cehia. In loc de asta e o mare "tiganie": plin de terase jalnice si de chioscuri improvizate care vand chinezisme. Spre Cerna Sat sunt niste bai termale si pe drum incepe sa se umple de batranei care umbla in costum de baie pe marginea drumului. E ceva deosebit! :).
Aproape de Cerna Sat drumul se bifurca: in dreapta incepe un drum forestier care iese spre Petrosani si teroretic se dorea transformat in Trans Retezat, iar in stanga e drumul spre Baia de Arama. Eu o iau la stanga. De drumul asta nu stiam nimic, dar iata ca e o surpriza placuta: asfaltul e perfect, si e un drum numai bun pentru motociclisti. Dar acestia lipsesc cu desavarsire; sunt doar eu si cateva animalute simpatice: un purcel negru cu fundita rosie si apoi o broasca testoasa care incearca sa traverseze strada.
 |
| spre Baia de Arama |
 |
| intre Herculane si Baia de Arama |
Incet dar sigur ma apropii de casa. Pe la 15 sunt la Targu Jiu si mai am 300km. Nu prea mai am rabdare sa stau de pauze, deja m-a cam ajuns oboseala si de aici drumul l-am mai facut de nu stiu cate ori si cu masina si cu motorul.
 |
| lang Horezu |
 |
| lang Horezu |
La Ramnicu Valcea ajung din urma un nor negru de furtuna. Ma opresc sa ma uit cam in ce directie se indreapta...se pare ca spre mine! de asta nu scap. Plec mai departe sa vad cum o fi si in 2-3km deja incepe sa ploua torential. Tocmai ce trecusem de o benzinarie asa ca ma decida sa intorc si sa ma adapostesc acolo. Sunt e si o babuta cu bicicleta care se adapostise si ea de ploaie si stam amandoi sub copertina asteptand sa treaca ptotopu. Babuta e mai curajoasa si dupa 10minute se aventureaza din nou in ploaie si pleaca. Pare ca a trecut, plec si eu. Mai am 140Km!
 |
| langa Ramnicu Valcea |
 |
| la benzinarie in Budesti |
Nu mai am rabdare, as vrea sa ajung direct acasa! Dar nu reusesc.. pe autostrada incepe sa-mi cam intepeneasca mainile si picioarele, am o mare batatura la mana dreapta de la acceleratie...incerc sa tin ghidonul in toate felurile ca sa nu ma mai usture. Hai ca mai bine sa mai fac o pauza. Apoi autostrada mi se pare ca trece cat ai clipi. La 8.15 intru in Bucuresti si la 8.40 sunt acasa! sunt fericit! am reusit! dar sunt si putin trist pentru ca s-a terminat...
 |
| autostrada A1, km80 |
Mi se pare ca a trecut atat de repede si totusi am senzatia ca sunt plecat de un an de acasa. Am vazut atatea locuri incat mi-e greu sa-mi mai aduc aminte ce am facut acum cateva zile.
Am parcurs 7260km in 13 zile, 14 trecatori prin munti dintre care 12 la peste 2000m altitudine, am trecut prin 9 tari si probabil ca peste 100 de orase. Am consumat 360l de benzina si am alimentat de vreo 30 de ori. Nu m-a oprit politia deloc, am inlocuit o anvelopa, un set de placute de frana, o siguranta si un bec de far.
Acum ca s-a terminat, trebuie sa ma apuc sa o planific pe urmatoarea! poate Norvegia...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu