1+2 roti: Nordkapp, ziua 4

Articolul anterior: ziua 3

Dupa ziua pierduta in granita dintre Ucraina si Polonia, acum mai avem doua zile sa ajungem la Tallinn si aproximativ 1000km, deci practic revenim la planul initial facut de mine, adica un segment de la Lublin la Kaunas si unul de la Kaunas la Tallinn.

La 8 suntem la micul dejun si la 9 si un pic suntem gata, mai putin Andrei si Adina care vor sa o ia mai usor asa ca eu cu Alex plecam inainte, urmand sa ne intalnim pe drum. Azi avem parte de o zi frumoasa cu cativa nori si o temperatura perfecta: sunt aproximativ 20 grade si adie putin vantul.

Polonia e foarte frumoasa, zici ca esti intr-o reclama la paste fainoase: o campie imensa cu lanuri de cereale, cu palcuri de pomi si din loc in loc paduri de pini sau de foioase cu mesteceni. Problema e ca peisajul este identic peste tot, adica cei de la street view ar fi putut sa faca o mare economie in Polonia daca pozau doar un singur drum si copiau pozele pe toate celelalte drumuri din tara, mai ales ca Polonia e una din primele tari ca suprafata din Europa.

langa Radzyn Podlasky

Cumulusi

Undeva dupa Radzlyn Pdalsky ne reunim cu Andrei si Adina si dupa vreo 50 de kilometri, ne oprim sa mancam masa de pranz care a devenit traditionala de cateva zile incoace: hotdog facut la grill in benzinarie. Am crezut ca e ceva specific in Ucraina dar se gaseste si in Polonia in toate benzinariile. Sper sa-l gasim si in tarile baltice.

Hot dogs!

Nu stiu ce e cu drumul asta, desi pare ca nu leaga niciun oras important din Europa, este full de tir-uri. De fapt cred ca nu am vazut atatea tir-uri pe un drum niciodata. Dupa Bialystok, spre Lituania devine si mai rau: sunt coloane intregi de tiruri, sunt cu zecile in coloana. Si problema e ca se mai inteteste si vantul din lateral. La fiecare cateva tir-uri care trec pe contrasens, ne izbeste un curent de aer de ne muta din loc. Chiar si Andrei care are ditamai parbrizul de protectie, e afectat de curentii de aer.

Langa Bialystok

Cel mai nasol e cand trebuie sa le depasim, pentru ca drumul e destul de ingust si ca sa te asiguri trebuie sa ne apropiem de linia de demarcatie dintre benzi si aproape de fiecare data trece milimetric un alt camion de pe contrasens. E destul de stresant...

Din fericire drumurile din Polonia sunt impecabile si nu mai trebuie sa fim atenti sa evitam si gropile. Practic de cand am intrat in Polonia nu am vazut nicio groapa.

Pe la ora 5 trecem granita in Lituania, adica trecem de panoul care indica ca am trecut granita pentru ca nu exista punct de control. Peisajul e identic ca-n Polonia, soselele sunt la fel de bune, singura diferenta e grafica semnelor de circulatie.

Tirist pasionat de renastere

Desi ne-am luat corturile, avand in vedere ca inca preturile la cazare inca sunt ok, ne hotaram sa ne gasim si in seara asta o cazare. Deja, in Lituania, preturile camerelor la hotel sunt peste bugetul nostru, asa ca ne multumim cu un apartament undeva la 13 Euro de persoana pe noapte. Si cel mai bine, e ca apartamentul e chiar in centul orasului Kunas. Probabil ca altfel nu am fi venit nicioadata sa vizitam acest oras, asa macar vedem si noi piata centrala si doua strazi de langa. Oricum inteleg, ca asta e cam tot centrul.
Deja suntem pe aceiasi paralela cu nordul Angliei si se cunoaste: soarele apune mult mai spre nord, si la alt unghi, iar la ora 11 inca mai e lumina. Centrul vechi din Kunas e destul de populat asa ca ne mai intindem la niste litri de bere. Am gasit un bar unde au bere artizanala la cilindri de 3 sau 5 litri. 6 litri ar trebui sa fie suficienti...
In sfarsit am avut o zi fara probleme! sau, ma rog..., nu cred ca se pune surubul de la cricul lui Andrei care s-a slabit si speram ca la noapte sa nu cedeze, mai ales ca motorul meu ar fi o victima sigura. Am parcat lipit de el...